Tinerii parinti, ingrijorati de sanatatea generala, dar si orala a copiilor, se intreaba din ce in ce mai frecvent: “Cand trebuie sa imi duc copilul prima data la consult stomatologic?”. Raspunsul este simplu:”Prima vizita pana la prima aniversare”, adica pana la 1 an.

Aceasta varsta este ideala, atat pentru copil, pentru depistarea unor leziuni dentare sau patologii din sfera stomatologica cat mai devreme, dar si pentru parinte, printr-o informare si pregatire precoce din punctul de vedere al frecventei consulturilor si necesitatii tratamentelor stomatologice ulterioare. De asemenea, o prezentare la o varsta atat de frageda la consult stomatologic scade frecventa tratamentelor restaurative si costisitoare, dificil de tolerat de pacientii de varste mici.

Totodata, stomatologia moderna urmareste o abordare multidisciplinara a micutilor pacienti, fiind pe deplin motivata prezenta nutritionistului si a psihologului in cabinetul stomatologic. Asadar suntem o echipa complexa formata din  medic dentist, dietetician si  psiholog care impreuna urmarim ca sanatatea orala sa fie perfect corelata cu sanatatea intregului organism in conditii optimizate de cooperare si eliminare a anxietatii.

Academia Americana de Stomatologie Pediatica(AAPD) publica periodic ghiduri cu recomandari ce recunosc necesitatea educatiei, preventiei, diagnosticului si tratamentelor la copii pentru mentinerea homeostaziei cavitatii orale.

6 – 12 luni:

• Examinare orala completa;
• Instructaj de igiena orala a copilului, explicat parintilor;
• Indepartare depozite supra/subgingivale;
• Evaluarea statusului sistemic/topic al fluorului si furnizarea informatiilor necesare in legatura cu administrarea fluorului;
• Obiceiurile alimentare ale copilului si legatura acestora cu sanatatea orala;
• Evaluarea varstei in legatura cu prevalent traumei orofaciale si atentionarea parintilor;
• Instructaj pentru obiceiurile orale non-nutritive;
• Evalueaza necesitatea tratamentelor orale;
• Anticiparea tratamentelor ulterioare;
• Colaborarea cu medicul pediatru daca este nevoie;
• Evaluarea riscului de carie;
• Determinarea intervalului de reexaminare periodica.

12 – 24 luni:

• Repetarea procedurilor de la 6-12 luni la fiecare 6 luni sau individualizat in fuctie de riscul pacientului/susceptibilitatea la boala;
• Obiceiuri alimentare (incluzand tetina, biberonul, alimentatia la san) si indicatii daca este necesar;
• Revizuirea statusului fluorului pacientului si instructiuni pentru parinti;
• Aplicatii topice cu fluor la 6 luni sau individualizat in functie de nevoile pacinetului

2 – 6 ani:

• Repetarea procedurilor 12-24 luni la 6 luni si instructaj de igiena orala conform varstei;
• Periaj profesional la 6 luni sau in functie de nevoile pacientului;
• Instructiuni si servicii stomatologice pentru preventia traumei orofaciale;
• Preventive/tratament al dezvoltarii malocluziilor;
• Tratament al oricaror patologii orale sau injurii, individualizate in functie de pacient;
• Evaluarea dezvoltarii limbajului si corectitudinea limbii vorbite, cu colaborare interdiciplinara daca se impune

6-12 ani:

• Repetarea procedurilor 2-6 ani la 6 luni sau individualizat;
• Educatia referitoare la abuzul de substante toxice(tutun etc.) si riscurile acestora;
• Educatia referitoare la riscurile piercing-urilor intraorale/periorale.

Peste 12 ani:

• Repetarea procedurilor 6-12 ani la 6 luni sau individualizat;
• Evaluarea prezentei, pozitiei, dezvoltarii molarilor de minte, luand in considerare extractia acestora.
• Trimiterea pacientului catre un medic stomatolog generalist pentru monitorizare si tratamente stomatologice necesare ulterior.

Asadar, leziunile carioase nu sunt tot ceea ce parintii trebuie sa stie despre sanatatea orala a copiilor lor, vizita la 1 an fiind esentiala pentru inceperea monitorizarii pacientilor si profilaxia patologiilor stomatologice viitoare.

Stomatologia moderna pediatrica urmareste acum o abordare interdisciplinara a pacientilor, in care discutia cu un specialist nutritionist-dietetician a parintelui, dar si cu un psiholog fac din tratamentul stomatologic unul de standard inalt, in care principalul tel este sanatatea, atat orala, cat si generala a fiecarui pacient.

Totodata, metodele actuale ale stomatologiei pediatrice si nu numai, cuprind tehnici de inhalosedare eficiente si usor de aplicat care transforma trecutul pacientilor anxiosi intr-un prezent calm si confortabil din punct de vedere al tratamentelor stomatologice. Tehnicile de inhalosedare cu protoxid de azot, folosite la scara larga in Statele Unite ale Americii si in multe tari din Europa, la inceput insa in Romania, promit pacientilor, mai ales copii, relaxare, incredere in medic si anularea fricii fata de cabinet si de ceea ce presupune acesta, iar practicianului posibilitatea efectuarii tratamentelor corect, in conditii optime.

Adoptam si noi, echipa de stomatologie pediatrica a clinicii MB Center, aceasta modalitate de a imbunatati experientele stomatologice ale copiilor anxiosi prin inhalosedare dar si prin sedinte de consiliere complexa de dieta si psihologie.

Astfel, noua noastra echipa de stomatologie pediatrica (Dr. Elena Amariei, Dietetician Diana Suciu si Psiholog Ioana Matea) va oferi in fiecare sambata consultatii complexe (stomatologie, dieta si consiliere psihologica) pentru copiii care vin pentru prima data la dentist sau care au anxietate.

Am lansat un website special destinat tratamentelor la copii unde puteti afla mai multe informatii despre modul in care ii primim pe micutii nostri pacienti alaturi de nastrusnicul pestisor NEMO care ii insoteste pe copii de-a lungul vizitei lor la MB Center: www.dentistcopii.ro

Inhalosedarea! NOU !

Anxietataea crescuta este cauza majora a evitarii vizitelor la dentist conducand la acumularea si agravarea problemelor dentare. In prezent acest lucru poate fi evitat deoarece noi folosim sedarea prin  inhalare care determină scăderea anxietăţii, induce o stare de euforie şi desensibilizare la nivelul pielii şi al mucoasei orale avand insa un efect limitat. Astfel, copilul devine relaxat si tratamentele pot fi realizate fara sa-i provocam amintiri neplacute pentru mai tarziu.

Ce este inhalosedarea ?

Sedarea prin inhalare foloseste protoxidul de azot asociat cu oxigenul pentru a produce un efect de calmare si relaxare in timpul tratamentelor stomatologice.

Avantajele:

• efectul este rapid
• nivelul sedarii poate fi controlat in functie de necesitati
• timpul de recuperare este scurt, 3-5 minute

Este inhalosedarea sigura la copii?

DA! Protoxidul de azot este un gaz balnd, netoxic care se elimina singur din organism dupa interventie. Spre deosebire de anestezia generala, in cazul inhalosedarii pacientii sunt constienti si receptivi pe toata durata tratamentului. Aceasta este cea mai sigura si eficienta metoda de sedare care ofera copilului anxios sansa de a avea o experienta pozitiva sigura in timpul tratamentelor stomatologice. www.inhalosedare.com

www.dentistcopii.ro

]]> http://blog.mbcenter.ro/2012/03/24/8-martie-pentru-colegele-noastre-dragi/feed/ 1 http://blog.mbcenter.ro/2012/03/04/caz-endodontie1/ http://blog.mbcenter.ro/2012/03/04/caz-endodontie1/#comments Sun, 04 Mar 2012 19:42:08 +0000 MB Center http://blog.mbcenter.ro/?p=451 Continue reading →]]>

Dr. Cristina Andrei
Medic Dentist Endodont

Prezența unor leziuni carioase profunde complicate cu diferite stadii de afectare pulpară au impus efectuarea tratamentului endodontic la nivelul premolarului și molarilor inferiori (4.5, 4.7, 4.8).

Prepararea canalelor radiculare s-a realizat cu sistemul ProTaper rotativ, la 4.5 si 4.7, și cu sistemul ProTaper manual în cazul molarului 4.8.

Ulterior s-a realizat armarea cu pivoți din fibră de sticlă (Glassix) și aplicarea unei restaurari protetice fixe.

Radiografie digitală de control, cu conuri de gutapercă de conicitate 2%, după înregistrarea electronică a lungimii canalelor radiculare (Morita Tri Auto ZX):

Obturarea canalelor radiculare a fost realizată prin tehnica de compactare laterală la rece, folosind conuri de gutaperca GT (de conicitate crescuta).

Radiografii postoperatorii  4.5, 4.7:

Pe canalul distal al molarului 4.7 se observă radiotransparența dată de pivotul din fibră de sticlă aplicat pe canalul distal după obturare :

La nivelul molarilor au fost identificate cate 2 canale meziale si un canal distal.
Radiologic canalele meziale se suprapun.

asistentă medicală / de stomatologie pentru asistarea tratamentelor endodontice sub control microscopic.

Cerinţe: studii de specialitate, cunoaşterea modului de lucru la patru maini.

E-mail de contact: office@mbcenter.ro

La final de an ne place să oferim colaboratorilor, pacienților, prietenilor lor, prietenilor noștri, dușmanilor și fanilor, tuturor acelora care ne-au dat like-uri, un cadou prin care să le mulțumim pentru colaborare, pentru că au avut încredere în noi ajutându-ne să ridicăm ștacheta și să ne dezvoltăm și în 2011.

În acest an am conceput pentru voi un cadou inedit și creativ!

Dentiștii tăi cântă pentru tine de Crăciun!

Echipa MB Center și-a dat jos halatele, măștile și mănușile, s-a dotat cu chitări, a printat versuri și tabulaturi, și-a dres vocile și a exersat pentru a vă oferi în premieră un concert de cântece de iarnă și coveruri.

Te așteptăm să ciocnim împreună un pahar de vin fiert cu scorțișoară!

Sâmbătă, 10 decembrie 2011 în ZORKI off the record de la ora 21.00
Str. I. Rațiu nr.10, demisol, Cluj-Napoca

Incepand cu anii’70 medicii dentisti au inceput sa aiba o noua abordare asupra endodontiei prin orientarea spre latura mecanico antiseptica (cleaning and shaping) si nu doar spre obturarea spatiului endodontic.

Desi de atunci principiile nu s-au schimbat semnificativ, tehnologiile s-au dezvoltat si schimbat intr-un ritm alert aducand multe elemente de progres dar si dovezi contradictorii. Abundenta de instrumente si dispozitive adresate endodontiei in ultimii ani au intrat intr-o acerba competitie in adaptarea si conservarea morfologiei endodontice pentru obtiunerea unor rezultate predictibile cu o rata de succes cat mai mare. Este suficient daca mentionam cateva exemple: locatoarele de apex; instrumentarul rotativ flexibil; sistemele de obturare cu gutaperca la cald; evaluarea radiologica digitala.

Toate acestea conduc la cresterea vitezei de lucru si a eficientei tratementelor endodontice insa introducerea magnificarii si imbunatatirea iluminarii campului operator endodontic este probabil cea mai spectaculoasa. Iluminarea cu fibra optica este factorul cheie care completeaza magnificarea oferita de microscop astfel incat tratamentele endodontice pot fi in prezent realizate in conditii crescute de siguranta si in conditii de calitate net superioare fata de mai demult.

In endodontie, morfologia canalelor radiculare, localizarea ofificiilor canalelor poate fi acum mai usor detectata iar eventualele incidente operatorii nedorite (ex. perforatiile) pot fi prevenite.  Chiar daca incidente ca realizarea de perforatii sau fracturarea de instrumente endodontice in canale apar, acestea pot fi mai bine abordate si rezolvate avand la dispozitie  tehnologii de magnificare si iluminare.

Lupele dentare sunt cele mai frecvent utilizate pentru magnificare si sunt disponibile in multiple variante si modele oferint magnificari de pana la 6.5X. Avantajul de a vedea mare este insotit si de o serie de dezavantaje care limiteaza utilizarea lor in randul medicilor: lipsa pozitiei fixe (miscari fine ale capului medicului deregleaza imaginea campului operator marit si poate  produce senzatii de ameteaza, dureri de cap si oculare); necesitatea schimbarii lupei pentru a obtine magnificare diferita.

Microscopele sunt utilizate de multi ani in medicina.

Beneficiile utilizarii lui in stomatologie sunt unanim acceptate:

1. Vizibilitate crescuta

Datorita magnificarii si a luminii transmisa prin fibra optica la campul operator este posibila tratarea cu mai multa precizie in conditii de vizibilitate incomparabil imbunatatite fata de privirea directa.

2. Creste calitatea tratamentului

Exista numeroase articole publicate pe tema cresterii calitatii tratememtelor efectuate sub control microscopic.

3. Pozitie ergonomica de lucru

Marturiile dentistilor care folosesc microscopul operator dentar arata unanim ca marirea campului operator, cresterea intensitatii iluminarii, pozitia ergonomica in timpul lucrului si certitudinea controlului procedurilor realizate conduc impreuna la scaderea drastica a oboselii oculare, a afectiunilor musculo-scheletale si scad oboseala psihica. Toate acestea care aduc un beneficiu net a calitatii vietii medicului dentist in conditiile respectarii indicatiilor de ergonomie a lucrului la microscop.

Recomandari referitoare la ergonomie pentru lucrul la MOD (Microscop Operator Dentar – Comes et all):

1. Pozitionati MOD deasupra fetei pacientului

2. Plasati zona de lucru chiar in centru spotului luminos

3. Inclinati binocularul la  aprox.135° fata de corpul microscopului

4. Reglati distanta focala minima

5. Alegeti cea mai mica treapta de magnificare pentru inceput

6. Cresteti treapata de magnificare mentinand focusul pe zona in lucru

7. Pentru ajustarea pozitiei corpului :

   • Spatele drept

   • Pozitia sagitala a capului:  –  coloana cervicala sa fie in continuarea coloanei toracice

   • Pozitia laterala a capului – linia bipupilara sa fie perfect orizontala

4. Motiv de entuziasm in cabinet

Prezenta unui astfel de aparat in dotarea cabinetului creste motivatia medicului si siguranta aboradarii anumitor tratamente prin increderea de reusita adusa de controlul microscopic al procedurilor. Satisfactia personala este de asemenea crescuta, iar pacientii sunt fascinati si entuziasti de prezenta unei noi tehnologii in cabinet.

Conditii preliminare pentru folosirea microscopului. Utilizarea MOD atrage dupa sine o serie de alte cerinte care se tin lant fiind interconditionate.

a) Izolarea cu diga

Izolarea este obligatorie in endodontie pentru motive de izolare. Utilizand MOD izolarea cu diga devine indispensabila deoarece vederea directa in canal este dificila, chiar imposibila motiv pentru care este necesare oglinda dentara. In aceasta se reflecta imaginea podelei camerai pulpare iluminata de sursa de lumina si magnificata prin lentile. Daca nu s-a realizat o izolare cu diga oglinda se va aburi imediat din cauza respiratiei pacientului si vederea va fi imposibila.  Pentru absorbtia luminii reflectate si accentuarea contrastului se recomanda utilizarea foliilor de diga albastre sau verzi.

b) Lucrul in oglinda si pozitionarea capului pacientului

Deoarece pozitionarea microscopului nu se poate realiza pentru a obtine o vedere directa in dinte oglinda este necesara.  Pentru acest scop pozitia capului pacientului este esentiala. Unghiul optim intre microscop si oglinda este de 45°  iar medicul trebuie sa obtina acest unghi fara a pune pacientul intr-o pozitie incomoda.  Pentru dintii maxilari acest unghi este relativ usor de obtinut. Capul pacientului este asezat astfel incat sa creeze un unghi de 90° intre planul de ocluzie maxilar si binocular. In aceasta pozitie pozitia oglinzii va fi la 45°  pentru o vizualizare optima.
Oglinda trebuie plasata la distanta de dintele in lucru pentru a permite inserarea instrumentelor endodontice. Repozitionarea oglinzii impune ajustarea reglarii focusului microscopului facand intreaga procedura cronofaga si posibil chiar enervanta.

Care sunt procedurile pentru care microscopul este cu adevarat necesar?

Entuziastii endodontiei spun ca microscopul trebuie folosit pe durata intregului tratament endodontic. Realitatea arata insa ca medicii dentisti in spiritul intuitiv al raportului beneficii/riscuri il folosesc pentru proceduri secifice si punctuale in cadrul tratamentelor endodontice:

1. Diagnostic

Microscopul este indicat pentru decelarea microfisurilor care nu pot fi detectate cu ochiul liber sau cu lupele. Reexaminarea podelei camerei pulpare in cazuri de persistenta a durerii dupa tratament endodontic poate evidentia la magnificare orificiile unui MV2 nedetectat anterior.  Aceasta este una dintre cauzele frecvente ale continuarii simptomatologiei dureroase dupa tratament endodontic evaluat radiografic ca fiind de buna calitate. Microfracturile si fracturile verticale pot fi greu sau imposibil de observat cu ochiul liber astfel incat descoperirea lor si conceperea unui plan de tratament ar fi imposibila fara examinarea la microscop.

2. Identificarea si vizualizarea canalelor

Cea mai importanta utilitate a MOD in endodontia nechirugicala este posibilitatea de identificare a canalelor ascunse. Chiar daca toate cartile de anatomie dentara arata exact rata unor canale suplimentare sau deviatiile anatomice, totusi anatomia intarna a dintilor poate fi de multe nepredictibila.
Ceea ce in trecut era considerat exceptie devine azi, prin folosirea MOD rutina.
Canalele care se bifurca in treimea coronara sau medie a radacinii pot deveni vizibile la microscop.
Premolari unu superiori cu trei radacini  se intalnesc in proportie de  6%. Frecventa MV2 este cuprinsa intre 52% si 95.2% .

3. In calcificari si obliterari ale canalelor

In cazul canalelor calcificate se poate observa cu ajutorul MOD diferentele de culoare si textura ale calcificarilor prin comparatie cu dentina din vecinatate. Folosind ace de cateterism si anse ultrasonice endodontice sub control microscopic aceste zone de calcificare pot fi depasite iar tratamentul endodontic se poate realiza in conditii normale.

4. Repararea perforatiilor

Indiferent de modul in care o perforatie intervine pe un dinte cu indicatie de tratament endodontic MOD este cheia pentru o corecta identificare, evaluare si reparare a acesteia. Rezolvarea unei perforatii este o manopera de mare precizie a carui  succes  este strans corelat de utilizarea unui MOD

5. Inlaturarea instrumentelor fracturate

Raspandirea utilizarii instrumentarului rotativ in endodontie a condus si la cresterea ratei de instrumente fracturate. Daca instrumentul s-a fracturat in apex, nici chiar un MOD nu este de mare ajutor. Daca acele fracturate se gasesc in jumatatea coronara a radacinii atunci cu ajutorul MOD medicul poate reusi eliminarea lui

6. Examinarea finala a canalelor dupa tratamentul mecanico-antiseptic

Aceasta se poate verifica cel mai simplu prin examinarea la MOD a hipocloritului de sodiu refluat din canale la irigatie. Daca mai exista bule atunci inseamna ca tesuturile organice nu au fost complet indepartate si tratamentul mecanico antiseptic trebuie continuat.

Beneficii auxiliare:

• montarea unui beamspliter pentru un al doilea ocular permite asistentei sau unui al medic vizionarea campului operator pentru asistarea tratamentului sau observarea unei proceduri;
• atasarea unei camera video permite realizarea de fotografii sau capuri video necesare pentru documentarea cazurilor sau educatia echipei medicale, a studentilor.

Exista si o serie de factori care limiteaza utilizarea pe scara larga a microscopului, cel mai important fiind costul extrem de ridicat insa si limitari de spatiu sau motivatie scazuta pentru cresterea calitatii tratamentelor pot fi motive de luat in calcul.

Bibliografie:

Branson BG, Bray KK, Gadbury-Amyot C, Holt LA, Keselyak NJ, Mitchell TV, Williams KB. Effect of magnification lenses on student operator posture. J Dent Educ 2004; 68(3):384–9.

Chang BJ. Ergonomic benefits of surgical telescope systems: selection guidelines. J Calif Dent Assoc 2002; 30(2):161–9.

Baldassari-Cruz L. A., Lilly J. P., Rivera E. M. (1998): Effectiveness of mesiolingual canal  location with and without the use of the microscope. J Endod 1998; 24: 287.

Rubinstein R. A., Kim S. (1999): Short-term observation of the results of endodontic  surgery with the use of a surgical operating microscope and Super-EBA as rootend filling material. J Endod 1999; 25: 43-48.

Rubinstein R. A., Kim S. (2002): Long-term followup of cases considered healed one year  after apical microsurgery. J Endod 2002; 28: 378-383.

Stropko J. J. (1999): Canal morphology of maxillary molars: clinical observations of canal configurations. J Endod 1999; 25: 446-450.

Hagge MS. Use of surgical telescopes by senior dental students: a survey. J Prosthod 2003; 12(4):271–9.

Sunell S, Rucker L. Surgical magnification in dental hygiene practice.Int J Dent Hygiene 2004; 2(1):26–35.

Kinomoto Y, Takeshige F, Hayashi M, Ebisu S. Optimal positioning for a dental operating microscope during non-surgical endodontics. J Endod 2004;30(12):860-2.

A Study on the Ergonomical Working Modalities using the Dental Operating Microscope (DOM). Part II: Ergonomic Design Elements of the Operating Microscopes

Cristian Comes1, Anca Valceanu2, Darian Rusu3, Andreea Didilescu4, Alexandru Bucur5, Mirella Anghel6, Veronica Argesanu7, Stefan-Ioan Stratul3, Timisoara Medical Journal.

]]> http://blog.mbcenter.ro/2011/12/05/microscopul-operator-dentar-o-noua-realitate/feed/ 0 http://blog.mbcenter.ro/2011/11/10/eseroma2011/ http://blog.mbcenter.ro/2011/11/10/eseroma2011/#comments Thu, 10 Nov 2011 22:05:48 +0000 MB Center http://blog.mbcenter.ro/?p=384 Continue reading →]]>

Autor
Dr. Cristina Andrei

In luna septembrie a acestui an, la Roma a avut loc intalnirea bienala a Societatii Europene de Endodontie(ESE). Timp de 3 zile am putut audia medici si cercetatori renumiti, din SUA, Elvetia, Olanda, Germania, Italia, Franta, Israel, Belgia, Spania. Prezentarile au acoperit toate subiectele din domeniul Endodontiei, precum etapele de tratament ale canalului radicular, curatarea si prepararea canalelor radiculare, discutii referitoare la varietatea anatomiei endodontice, dificultatile intalnite in diagnosticarea cazurilor complexe si rezolvarea acestora, obturarea canalelor radiculare. De asemenea  au fost dezbatute subiecte din domeniul chirurgiei endodontice si atitudinea adoptata fata de retratamentele endodontice.

Vedeta congresului a fost inovatia de la Dentsply-Maillefer, sistemul de preparare a canalelor radiculare, WaveOne, prezentat de dr. Clif Ruddle. Acesta este un sistem rotativ ce foloseste un singur ac pentru prepararea canalelor radiculare, scurtand din timpul tratamentului endodontic. Acest ac are la baza conceptul  fortelor balansate, dupa care functioneaza si sistemul ProTaper, folosit in clinica MBCenter. Diferenta dintre cele doua sisteme este faptul ca WaveOne foloseste principiul reciprocitatii, conform caruia prima rotatie a acului este realizata in sens antiorar, urmata de o miscare in sens orar, invers fata de acele ProTaper. Producatorii acestui sistem evidentiaza flexibilitatea crescuta a acestuia si rezistenta crescuta la oboseala ciclica si torsionala a acelor pe durata prepararii, asta datorita structurii m-wire(acele WaveOne sunt confectionate din fire M, din nichel-titan, printr-un proces inovativ de tratare termica).

Majoritatea clinicienilor prefera inca sistemul ProTaper, iar mie personal, in urma folosirii sistemului WaveOne in cadrul Congresului, acesta din urma mi s-a parut mai agresiv decat acele ProTaper. In plus etapa de permeabilizarea a canalelor radiculare este aceeasi la ambele sisteme, aceasta etapa fiind cea mai importanta dar si dificila, mai ales in cazul canalelor curbe sau cu diferite variatii anatomice.

O alta etapa importanta a tratamentului endodontic este folosirea diferitelor tipuri de iriganti pentru o cat mai eficienta eliminare a bacteriilor de la nivel radicular si periapical. Pe aceasta tema lectori precum dr. Ben Johnson, Matthias Zender, Luc van der Sluis au demonstrat importanta folosirii irigantilor, in completarea prepararii mecanice a canalelor radiculare cu ace endodontice, asta deoarece majoritatea canalelor , pe sectiune transversala, nu au o forma rotunda, regulata, iar acele rotative nu reusesc sa curete toti peretii canalului radicular.

De aceea se foloseste un protocol de irigare a canalelor radiculare, tinand seama de interactiunea diferitelor solutii folosite.  La varful radacinii, in formare leziunii periapicale, un rol important il are biofilmul. Acesta este o pelicula formata la interfata solid-lichid si contine diferite microorganisme ce determina mentinerea leziunii de origine endodontica. De aceea scopul tratamentului endodontic este de a distruge acest biofilm. Pentru o eficienta mai mare a irigantilor acestia sunt activati ultrasonic timp de 10-20 de secunde si reimprospatati periodic. Un astfel de protocol este urmat si in cadrul clinicii MBCenter, iar pentru eficienta acestui tratament este folosit sistemul de diga, ce izoleaza dintele de restul cavitatii bucale si nu permite patrunderea salivei cu microorganisme la nivelul spatiului endodontic. Astfel siguranta indepartarii bacteriilor din canalul radicular este crescuta.

O idee noua pentru activarea irigantilor si cresterea eficacitatii acestora a fost prezentata de dr.Roeland de Moor, din Belgia, care ne-a adus la cunostinta posibilitatea folosirii terapiei fotodinamice cu ajutorul unui laser diode pentru dezinfectarea canalului radicular. Acesta este un pas inainte spre viitorul tehnicii in medicina dentara.
Toate tratamentele endodontice expuse in  prezentarile vizionate si audiate au fost realizate cu ajutorul microscopului operator endodontic, ce ofera o marire de 4 pana la 20 de ori, microscop asemanator cu cel pe care-l puteti vedea in clinica noastra. Microscopul este foarte util atat in tratamentele obisnuite ale canalelor radiculare, dar mai ales in tratamente complicate, in care exista canale obliterate, canale cu forme atipice, sau dispunerea orificiilor canalelor radiculare este atipica, cand exista instrumente blocate in canalul radicular, toate acestea fiind greu de reperat cu ochiul liber.

In concluzie, ESE Rome 2011 a fost o manifestare stiintifica de mare amploare cu teme actuale si cu o serie de inovatii care au ca scop sa usureze munca medicului, sa creasca rata de succes a tratamentului endodontic  si sa-l faca mai placut pentru pacient.

Autor
Dr. Marius Bud

Congresul Internaţional de Lasere în Medicina Dentară, ediţia a patra a fost organizat în acest an în Sibiu în perioada 22-24 septembrie 2011 de Sociatatea Română de Laseri în Stomatologie.

Pentru mine a fost prima dată când particip la o conferinţă având ca temă principală utilizarea laserului în stomatologiei. Am fost extrem de plăcut impresionat de calitatea congresului şi de aportul de cunoştinţe pe care mi l-a adus.
Evenimentul nu a fost unul de amploare ca numar de participanţi (aproximativ 60 de participanţi) însa a avut un înalt nivel ştiinţific prin valoarea lectorilor străini şi români  invitaţi.

Laserii terapeutici şi chirurgicali pot fi în prezent aplicaţi în aproape toate specialităţile stomatologice, de mare interes fiind utilizarea lor pentru tratamentele care au o frecventa mare in activitatea cotidiana din majoritatea cabinetelor si clinicilor stomatologice:

• pentru preparearea minim invazivă a cavităţilor (cariilor);
• pentru realizarea rezecţiilor apicale;
• pentru reducerea microorganismelor din pungile parodontale şi dezinfecţia canalelor radiculare;
• în fixarea adezivă a pivoţilor endodontici si lucrarilor protetice; etc.

Cele mai utilizate lasere sunt cele Erbium: Yag echipate cu diferite modele de vârfuri.

Estetica dentară beneficiază din plin de tehnologia laser. Ultima generaţie de lasere a fost introdusă şi de cea mai populară lampă cu laser pentru albire instant în cabinet ZOOM 2 produsa de Discus Dental Inc, USA producătorul Brite Smile (Hollywood Smile). Sistemul emite lumină cu lungimi de undă de 350-400nm pentru activarea gelului de albire.

MB Center Dental Clinic utilizează acest sistem de albire, rezultatele fiind deopotrivă încântătoare pentru medici şi pentru pacienţi. Aceleaşi rezultate au fost confirmate şi de alţi colegi medici dentisti din ţară si strainatate care au fost prezenti la congres si folosesc laserul ZOOM pentru albire .

Una dintre secţiunile importante ale congresului a fost dedicată Tomografiei Optice Coerente. Aceasta este una dintre metodele imagistice bazate pe reflexia luminii  din specrul infraroşu putând fi utilizată pentru examinarea ţesuturilor moi şi dure la o rezoluţie crescută. Metoda a început să fie utilizată în stomatologie abia în ultimii ani dar încă este puţin cunoscută.

Aşadar multe tehnologii noi în stomatologie care vor echipa cabinetele viitorului pe masură ce vor deveni mai cunoscute şi preţurile mai accesibile nivelului de trai din ţara noastră. Multumim SRLS si presedintei acestei societati, doamna Prof. Dr. Carmen Todea pentru efortul sustinut cu care promoveaza laserii in stomatologie.

• Optează pentru o periuţă cu perii moi, fiindcă perii tari pot provoca mici leziuni ale gingiilor.

• Caută o periuţă cu un cap mic, care poate ajunge şi în locurile greu accesibile din cavitatea orală.

• Coada periuţei trebuie să fie uşoară şi confortabilă de ţinut în mână.

• Caută o periuţă din plastic translucid incolor, acesta permite trecerea luminii prin el, ceea ce împiedică microbii să se multiplice.

• Cel mai important lucru la un periaj nu este periuţa, ci efectuarea unui periaj corect!

• Decide împreuna cu medicul tău dentist ce duritate să aibă periuţa care este recomandată în cazul tau (Hard, Medium, Soft, Ultrasoft)